Arhiva

Posts Tagged ‘Racing-Team’

JOCURI CU MAŞINI în miezul nopţii

Noaptea, pentru pasionaţii de curse auto cu maşini pe străzile din Bucureşti, o bucată de asfalt de 400 de metri plus distanţa de frânare, în linie dreaptă, cu cât mai puţine denivelări şi cât mai puţin circulată, este raiul. Se sună între ei, se strâng rapid, se întrec, fiecare se mândreşte cu banii mai mulţi sau mai puţini investiţi în caii putere de sub capotă sau în elementele de tuning aerodinamic şi vizual ale caroseriei.

Totuşi, jocurile cu maşini sportive ale piloţilor de stradă ilegali nu mai sunt ce au fost la începutul anilor 2000, iar cu „demodarea” fenomenului sunt de acord atât poliţiştii, cât şi amatorii de viteză. „Liniuţele” (accelerarea pe o distanţă de 400 de metri) şi „cerculeţele” (rotirea în cerc, cu pneurile fumegând şi scârţâind) au început tot mai avântat să se mute în cadru legal şi organizat şi s-au ridicat la nivelul suratelor omoloage din Occident: curse de drag şi concursuri de drift.

„Nu mai e aşa cum era, hai să ne strângem în cartier să ne dăm”, spune Tano, liderul Asociaţiei Club Sportiv „Midnight Racers”. Grupul lui a început să concureze la cursele ilegale, dar cu vremea au schimbat macazul: „Şi noi am plecat tot din stradă, demult. Acum am intrat în Federaţia Română de Automobilism Sportiv, nu ne mai putem permite să ne pătăm imaginea în stradă”.

Cu ani în urmă, locaţiile preferate pentru întrecerile auto ilegale erau şoseaua de la fabrica Policolor (pe când nu exista Autostrada Soarelui), Drumul Taberei, DN 1 în localitatea Tâncăbeşti, Autostrada Soarelui aflată în construcţie, Calea Floreasca sau cheile Dâmboviţei.

Arterele rutiere din Bucureşti unde mai au loc curse sunt, conform Brigăzii Rutiere, Bd. Lascăr Catargiu – Şoseaua Kiseleff, Bd. Mărăşeşti – Parcul Carol, Drumul între Tarlale (în zona căii ferate) – Bd. Theodor Pallady; Bd. Timişoara – C.E.T. Vest, Şoseaua Petricani, Şoseaua Gării Căţelu, Bd. 1 Decembrie 1918, Bd. Câmpia Libertăţii.

De 7-8 ani, grupurile care ţineau curse pe străzi s-au organizat în cluburi sportive şi au reuşit să transforme cursele în evenimente legale, organizate cum se cuvine, pe pistele aeroporturilor sau în parcările hypermarketurilor, cu salvare, pompieri, poliţie şi cât mai multe măsuri de siguranţă posibile. Există multe cluburi auto în ţară, iar în Bucureşti cele mai cunoscute sunt Insomnia Racing, Racing Team, No Speed Limit, Legal Racing sau Midnight Racers.

Anul 2007 a rămas în mintea pasionaţilor de curse auto drept unul funebru. Au murit atunci mai mulţi şoferi cunoscuţi ai curselor de stradă, dar cea mai grea lovitură a fost moartea lui Micutzu, liderul Midnight Racers şi unul dintre fondatorii altui club de curse – No Speed Limit. Micutzu era unul dintre cei mai cunoscuţi organizatori de curse din Bucureşti şi a murit într-o noapte de la sfârşitul lunii septembrie 2007, pe Calea Plevnei, într-o cursă ilegală, după ce Opelul Ascona pe care îl conducea s-a izibit violent de un stâlp.

Se vor legaliza cursele auto ?

Baietii care mananca nituri, beau benzina si dorm cu poze de masini sub perna au iesit pentru trei zile din clandestinitatea curselor nocturne. S-au intrecut weekendul trecut in primul campionat romanesc de drift.
Driftul, spun ei, este o arta. Iata, artistul Sorin Ene, un adolescent care n-a tocit mai mult de doua lame pe obraz, intra pe scena de asfalt. Masina porneste ca glontul si intepeneste locului tocmai cand crezi ca pilotul tocmai o scapa in tribuna. Se invarte in loc precum titirezul. Porneste normal, inainte, dar se duce cu totul in lateral. Sau zvacneste inapoi. Driftul e arta de a face masina sa derapeze, dar acest derapaj trebuie controlat milimetric.
Driftul incepe din fractiunea de secunda cand pentru ceilalti incepe accidentul.
Pentru acesti impatimiti, arta este si sa descalte masina. O intorc si-o sucesc, si-o chinuiesc pe cativa metri patrati pana ii sar anvelopele. Pun doua roti sa traga si doua sa franeze. Driftul e si pasiunea nebuneasca de a face cauciucurile flenduri. Mirosul de ars ii excita pe acesti tineri, dar si pe spectatori. E si putinta de a usca rezervorul in cateva minute de dans halucinant. La concurs sunt figuri impuse si arbitrii noteaza si impresia artistica, finetea, precizia, forta executiei. Primul campion roman la drift a fost desemnat Razvan Mateescu, de 28 de ani, din Bucuresti.
Masina pentru drift poate fi si o Dacie la mana a doua, dar pe care pilotii o modifica. Transformarea cere cel putin 2-3.000 de euro si n-are limita in sus. „E pasiunea lor de a avea ceva ce nu mai are nimeni, ceva unicat, si pasiunea costa”, spune Gratian Sonu, presedintele Asociatiei Romane de Drift. Toti, dar absolut toti concurentii vin din cursele ilegale, s-au antrenat noaptea, sub nasul politiei, cu care se afla intr-o continua joaca de-a soarecele si pisica, admirabila, daca n-ar fi pur si simplu ilegala.
In afara de acest campionat, prima ei mare realizare, Asociatia Romana de Drift urmareste si scoaterea acestui sport din ilegalitate. „Nu ne trebuie decat o pista de 500 de metri, atat cerem”, spune apasat Gratian Sonu.

La finala acestui prim campionat national de drift au participat 20 de piloti cu masinile lor. Pe fiecare i-a costat in jur de 1.000 de lei, pretul cauciucurilor distruse. Niciodata nu s-a vazut o mai mare placere in a distruge ceva. E o pasiune. Pasiunile sunt greu de inteles. Altii colectioneaza timbre.